Criza colectării separate în București: infrastructură slabă, comportamente consolidate, lipsa controlului
Bucureștiul traversează una dintre cele mai severe crize de gestionare a deșeurilor din Uniunea Europeană. Deși legislația europeană cere o rată de reciclare de 55%, Capitala abia reușește să atingă aproximativ 10%, conform datelor consolidate ale autorităților de mediu. Restul deșeurilor, aproximativ 90%, ajung direct la groapă, fără sortare, fără tratare, fără valoare recuperată. Este un eșec de sistem, nu doar al cetățenilor.
Iar problema nu este nouă. Bucureștiul funcționează de ani de zile fără o strategie coerentă, cu infrastructură inegală între sectoare, cu contracte diferite, cu ghene de bloc greu de controlat și cu o lipsă generală de responsabilizare. Rezultatul este un oraș în care reciclarea rămâne excepția, nu regula. Autoritățile de mediu au documentat constant lipsurile: colectare selectivă superficială, operatori care nu sortează eficient, lipsa trasabilității, deșeuri amestecate încă din punctul de colectare, educație precară a populației și o lipsă de coordonare între sectoare. La acestea se adaugă costuri care cresc de la an la an, fără ca performanța să se apropie măcar de standardele europene. În mod paradoxal, Capitala plătește printre cele mai mari taxe de salubritate din țară, dar rezultate printre cele mai slabe.
