Februarie 2018

Conceptul “punerii pe piaţă” în metodologia de calcul a contribuţiilor la Fondul pentru Mediu

În articolul trecut am spus că în newsletter vom prezenta conceptul „punerii pe piaţă”. Este un subiect amplu şi tehnic, care începe odată cu definirea actorului cheie: Producătorul (compania care pune pe piaţă). Acesta are propriile sale obligaţii şi interdicţii, pe care le găsiţi într-o formă optimizată în secţiunea „Producător” din platforma https://www.ExpertDeseuri.ro.

Atenţie! Nu confundaţi Producătorul cu Generatorul de deşeuri! Obligaţiile şi activităţile sunt complet diferite. PRODUCĂTORUL este persoana juridică din România care pune pe piaţă articole care ulterior, la un moment necunoscut, se vor transfoma în deşeuri. Acestea pot fi produse ambalate, echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori, uleiuri minerale, anvelope, pungi de plastic şi aşa mai departe.

Producătorul/ compania care pune pe piaţă produse ambalate sau ambalaje de desfacere trebuie să îndeplinească obligaţii cantitative de valorificare, exprimate în procente din cantităţile puse pe piaţă.

„Introducerea/ punerea pe piaţă” este acţiunea de a face disponibil pe piaţă pentru prima dată, contra cost sau gratuit, a unui produs, în vederea consumului, distribuirii sau reutilizării. Cu alte cuvinte, putem spune că a pune pe piaţă înseamnă a importa (din interiorul sau din exteriorul UE), a fabrica sau a reambala produse fizice de orice natură, de la bunuri de larg consum până la echipamente industriale, materii prime, etc. Dacă produsele respective sunt de natură echipamentelor electrice, bateriilor sau acumulatorilor, uleiurilor minerale, anvelope, pungi de plastic, acestea poartă şi obligaţii specifice, suplimentare celor strict legate de ambalajele lor.

În cazul producătorilor care importă – sau achiziţionează din ţări ale U.E – ambalaje, produse ambalate destinate utilizării sau consumului propriu, acestea se consideră a fi introduse pe piaţa naţională la momentul recepţiei importului. Cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţă se declară, aşadar, în momentul în care aceasta se recepţionează de către beneficiar.

În cazul în care producătorul exportă sau returnează la un furnizor extern produse ambalate, echipamente electrice sau baterii şi acumulatori, acesta nu mai este responsabil pentru cantitatea respectivă, iar aceasta se scade din cantităţile pentru care producătorul trebuie să facă dovada îndeplinirii obligaţiilor de valorificare.

La momentul scrierii acestui articol, Legea 249/2015, art. 14, alin. (2) prezintă obligaţiile anuale privind reciclarea deşeurilor de ambalaje puse pe piaţă sub formă de procente, în funcţie de tipul de material. Acestea sunt:
a) 60% din greutate pentru sticlă;
b) 60% din greutate pentru hârtie/carton;
c) 50% din greutate pentru metal, dintre care 21% din greutate pentru Aluminiu;
d) 15% din greutate pentru lemn;
e) 22,5% din greutate pentru plastic, dintre care 55% din greuatate pentru PET.

Textul integral al Legii 249/2015 este disponibil aici.

Deşi există mai multe modalităţi prin care se poate calcula cantitatea de ambalaje pusă pe piaţă, variind de la estimări interne mai mult sau mai puţin precise, trecând prin luarea în calcul a greutăţilor brute şi nete înscrise pe documentele de însoţire a mărfurilor sau prin extrapolări statistice, niciuna dintre aceste metode nu poate returna un rezultat acceptabil din punct de vedere fiscal. Contribuţiile la Fondul pentru Mediu constituie sarcină fiscală şi, în consecinţă, se fundamentează şi verifică prin aplicarea prevederilor Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală. Singura modalitate acceptabilă, asa cum este ea validată şi în derularea a numeroase inspecţii fiscale, este aceea de a păstra evidenţa ambalajelor la nivelul de detaliu aferent fiecărui produs pus pe piaţă, agregate atât pe lunile de recepţie, cât şi pe fiecare document în parte.

Nu este un lucru simplu, mai ales în cazul companiilor cu o sortimentatie variabilă de produse, însă trebuie făcut. Sau plătit.

Atenţie! Pentru cantităţile care ar fi trebuit reciclate, însă nu au fost, producătorul/ compania care pune pe piaţă, are obligaţia să achite o contribuţie financiară, de natură fiscală, către Fondul pentru Mediu. La data scrierii acestui articol, valoarea cotribuţiei este de 2 lei/kg de deşeuri ambalaje.

Lăsaţi-ne să vă ajutăm.
Echipa ExpertDeseuri.ro

Ştiri naţionale

Se-ntoarce operaţiunea „sticla şi borcanul“. Ministerul Mediului vrea să plătim 2 lei pentru fiecare ambalaj

Un proiect de OUG al Ministerului Mediului (pentru modificarea şi completarea Legii deşeurilor şi a Legii privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje) propune ca, pe lângă preţul produsului pe care-l cumpărăm să plătim 2 lei pe ambalajul respectivului produs, bani pe care-i putem recupera dacă ducem ambalajul înapoi la magazin. Aflaţi mai multe detalii aici.

Pentru că nu a redus cu 25% cantitatea de deşeuri aruncată la haldă, Oradea va plăti penalităţi de 550.000 lei

Anul trecut, Oradea a plătit Administraţiei Fondului de Mediu o penalizare de peste 300.000 de lei pentru că în 2016 nu şi-a îndeplinit ţintele de colectare selectivă ce prevedeau că municipiul trebuie să reducă cu 15% cantitatea de gunoaie aruncată la halda oraşului. În 2017, ţinta a crescut la 25%, iar Oradea va avea şi mai mult de plată. Aflaţi mai multe detalii aici.

Ştiri internaţionale

480 kg deşeuri pentru fiecare locuitor din Uniunea Europeană

În Uniunea Europeana, cantitatea de deşeuri pentru fiecare locuitor este de 480 kg. Statisticile arată că România generează cea mai scazută cantitate de deşeuri municipale, respectiv 261 kg. Aflaţi mai multe detalii aici.

Mai puţin plastic: englezii vor primi gratuit apă de băut în zeci de mii de locații

Locuitorii Angliei vor putea să îşi reumple gratuit sticlele de apă în zeci de mii de magazine, cafenele şi la fântâni publice. Prin această masură se va evita folosirea a zeci de milioane de sticle din plastic în fiecare an. Aflaţi mai multe detalii aici.

Legislaţie

Regimul deşeurilor
Legea Nr. 211/2011
privind regimul deşeurilor, republicată 28 martie 2014, modificată prin OUG nr. 68/2016 – consultaţi aici.

Legea Nr. 132/2010 privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice;

Serviciul de salubrizare a localitaţilor
Legea 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităţilor, actualizată prin Legea 99/2014;
OM 82/2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor;

Deşeuri din ambalaje
Legea Nr. 249/2015 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje actualizată prin OUG 38/2016;si prin OUG 50/2019;
OM 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje;

OUG 74/2018 pentru modificarea şi completarea Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata prin Legea 31/2019.

Contribuțiile la Fondul pentru mediu

Contribuțiile la Fondul pentru mediu sunt reglementate prin OUG 196/2005, privind functionarea Administratiei Fondului pentru Mediu, amendata si completata succesiv prin mai multe acte normative:

Rubrică realizată cu sprijinul Asociaţiei ECOTECA