Țintele de colectare stabilite prin Directiva DEEE și consecințele neatingerii lor

Directiva DEEE impune statelor membre obiective minime de colectare pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE). Țintele se pot calcula în două moduri, respectiv cel puțin 65% din media cantităților de echipamente puse pe piață (POM – put on the market) în trei ani anteriori sau 85% din DEEE-urile generate. Între țări există însă diferențe semnificative referitoare la modul de calcul adoptat și penalitățile stabilite pentru neconformare.

În urma analizei măsurilor naționale de transpunere comunicate Comisiei Europene de statele membre privind art. 17 – țintele de colectare din Directiva DEEE1, am identificat 14 țări care au transpus ambele moduri de calcul pentru țintele de colectare (Belgia, Grecia, Spania, Franța, Croația, Cipru, Italia, Luxemburg, Ungaria, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia) și 8 țări care au transpus în legislație doar varianta de 65% din POM (Bulgaria, Germania, Irlanda, Letonia, Malta, Slovacia, Finlanda și România). În majoritatea statelor membre autoritățile naționale nu au impus sancțiuni pentru neatingerea țintelor.

Situația din România este un caz aparte în Europa prin modul în care legislația impune penalități pentru neatingerea țintelor de colectare. Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a propus – și apoi s-a adoptat în anul 2020 – un cuantum al penalităților fără să ofere și o justificare, o analiză transparentă a costurilor asociate cu managementul DEEE din care să rezulte cuantumul unor asemenea penalități per kilogram în raport cu valoarea costurilor care ar fi fost datorate în mod normal pentru gestionarea deșeurilor pentru cantitățile la care nu s-a realizat ținta.